De dimineaţă
Soarele se desface din ceaţă
Şi mă deschid spre lumină
Senină.
Ziua cea nouă
Îmi umple ochii de rouă,
Îmi sapă riduri în minte
Fără cuvinte.
Timpul îmi moare
De sunt legată fără scăpare
De lucruri mărunte
Şi amănunte.
Garduri şi spini,
Griji şi necazuri, câteva vini
Stau înşirate pe drumul spre stele…
N-ajung la ele.
În seara căruntă
Visul din nou mă inundă
Şi-s liberă iar, oricând aş vrea,
În mintea mea.
(2010)
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu