vineri, 2 iulie 2010

Eclipsa


În văzduhuri, pe cărare,
Unde munţii stau călare
Pe coama pământului,
În bătaia vântului,
Pe portiţa dintre nori
Au intrat doi călători.

Ea-şi întunecă alene
Ochii reci cu negre gene,
Chipu-i palid se-nconjoară
De luciri de piatră rară,
Vântu-i tremură prin plete
Răsuflări de violete.
Strălucirea ei cea stinsă
E din lacrima prelinsă
Pe obrazul nopţii sale,
Iscată de dor şi jale.

Iar alături a păşit
Foc aprins în infinit,
În ochi, izvor de scântei,
Chip înflăcărat de zei,
Părul de lumină deasă
Ziua să-i fi fost mireasă.

Ea se-apropie sfios,
Purtată de dor duios,
Lunecă pe raza lui
Oprind arcul timpului
Şi-l cuprinde-n braţe reci.
L-ar ţine aşa pe veci,
Să-i soarbă lumina toată,
Şi iubirea s-o împartă.

Dar, de undeva, din cer,
Legi care nicicând nu pier
Îi despart fără cruţare
Şi-i trimit pe fiecare:
Ea, a nopţilor regină,
El, să dăruie lumină.

Şi, din când în când, prea rar,
Când portiţa din hotar
Le arată-ngăduinţă,
Îşi jură din nou credinţă,
Ea îl soarbe de lumină,
El i-o dăruie deplină.
(2010)

5 comentarii :

  1. One second is all it took
    Nothing more then just one look
    For the sun to loose itself
    To her who brings him much wealth
    In one second all turned dark
    So their love could light a spark
    To remind us of the day
    When each of us felt this way

    RăspundețiȘtergere
  2. Doamne este superba :X
    parca poeziile tale devin din ce in ce mai frumoase 8->

    RăspundețiȘtergere
  3. O clipă doar i-a trebuit,
    Nimic mai mult de o privire,
    Şi soarele s-a-ndrăgostit
    Şi s-a pierdut într-o iubire.
    Într-o secundă-i noapte-adâncă,
    Iubirea lor în ea luceşte
    Şi-aminte ne aduce încă
    Că dragostea în toţi trăieşte.

    RăspundețiȘtergere
  4. E SPLENDIDA! si eu am vrut sa fac o poezie ,, Eclipsa''... pe cuvant!
    Enna

    RăspundețiȘtergere