miercuri, 27 iulie 2011

Chipuri dragi

Trec prin inimă, pe drum
Chipuri dăltuite-n fum,
Chipuri care plâng sau râd
Fără sunet, ca un gând.

Chipuri blânde de lumină
Către mine vor să vină,
Dar le ţine mai spre zare
Nu ştiu care arătare,
Prinse strâns într-un trecut
Neînduplecat şi mut.
Şi le ţine, şi le leagă…

Amintirea lor cea dragă
Răscolită-i dacă treci
Pe-ale inimii poteci
Ştiute-n copilărie,
Unde paşii lor învie
Un cuvânt, o-mbrăţişare,
Un surâs pictat cu soare,
O poveste la culcare,
Leagănul din curtea mare,
Şi miros de prăjitură
Şi de fân cu flori în şură.

Stau în inimă cuminţi,
Au şi aură de sfinţi,
Şi-s atât cât mai ţin minte
Numele de pe morminte.

Au plecat pe rând din sat
Şi-apoi iar s-au adunat
Unde-s florile alese,
Lacrimile neculese,
Rosturi vechi neînţelese,
Cruci de strajă mult prea dese,
Vorbele neauzite,
Dorurile nesfârşite.
(2011)

2 comentarii :