sâmbătă, 22 septembrie 2012

Râzând

Ce rost avea să scrie cu peniţe de iridiu pe papirus?
Era un saltimbanc adevărat pe-a lumii scară.
Urcase treptele destinului atât de sus,
Până acolo unde-n râsete lumina se-mpresoară.

De-aceea hotărâse să adune laolaltă
Toate peniţele din lume şi să le facă creuzet
În care să topească frunzele care-au căzut râzând în baltă,
Din desfrunzire de rostire cu ecou pierdut şi desuet.

Dar din ecouri i-au rămas nervuri
Ce n-au vrut nicidecum să se topească
Şi, căutându-le, a aflat că sunt din frunze din păduri
Cu hohote de râs amare şi din iască.

Să sufle-n râsul cel topit prin tuburi
De orgi bătrâne şi solemne
N-a fost deajuns şi-a dărâmat şi nişte ziduri,
Tot de pădure, ca să facă foc de lemne.

Iar focul şi-a trosnit căldura în ironic râset,
Păstrând cadenţa vântului prin crengi de gând,
Când saltimbancul şi-a topit în creuzet
Şi lacrimile din adânc, şi sângele din inimă. Râzând.
(2012)

În creuzete de iridiu topindu-şi gândul cel adevărat şi înşirându-l fără rostire pe papirus cu peniţă din acelaşi preţios metal, în desfrunzire cu cadenţă de inimă neobosită, cu ecou cu nervuri durabile în memorie, uneori saltimbanc ironic escaladând ziduri şi dărâmând bariere, alteori trubadur visător suflând prin tuburi de nai, şi-a scris aceeaşi duzină de cuvinte după vremea dinăuntru: psi, almanahe, dor, Vero, cammely, incognito, jora, Scorpio, Irealia, virusverbalis, Dictatura justiţiei

21 de comentarii :

  1. Saltimbancul si-a topit lacrimile razand... ce bine e sa poti fi si saltimbanc cateodata...

    RăspundețiȘtergere
  2. Din creuzet, pe urmă, a turnat cerneluri cât pământul
    Deşi ploua nu se lua culoarea,
    Şi saltimbancul, din cel strat de sus, cu chicotul
    Mai modela câte un nor şi-şi admira lucrarea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. și modelând cu ochi de stele
      el nu văzu, în coșul de nuiele
      o stea se-aprinse iar cerneală
      și un cuvânt curgea în iarba goală

      :P

      Ștergere
    2. Literele lui curse din nori, cerneală,
      Se tipăreau direct pe minţi, prin ochi, cu fulger simplu.
      Erau atât de vechi, că nu se învăţau la şcoală.
      Arheologii la găsiseră săpate într-un templu:
      Un deal în semicerc tăiat în trepte drepte
      Înconjurând altarul - un cerc neted ca-n palmă.
      Acolo, hohote de râs şi plâns răsună şi ne cheamă
      Să ascultăm cum plouă cerneala cuvinte înţelepte
      Şi, cu împreunări de palme repetate, cu ecou în zări,
      Să râdem şi să plângem umile închinări.

      Ștergere
  3. Din creuzet a luat si modelat
    O masca sa-i ascunda zambetul amar....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Atât de multe măşti a modelat,
      Iar faţa lui s-a modelat pe ele,
      Că sufletul lui fost-a şi el înşelat
      Şi i s-a decorat cu stele.
      Apoi stelele i-au răsărit pe faţă
      Şi nimeni n-a crezut, şi l-au făcut: "Paiaţă!"
      De-aceea pe sub mască are zâmbetul amar,
      Dar nu înseamnă totuşi că-i lipsit de har...

      Ștergere
  4. Au as topi necazurile in creuzet..Ce bine ar fi.. :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Le ardem pe toate acolo, să rămânem senini! :)

      Ștergere
  5. Pot împrumuta şi eu creuzetul? Promit să-l returnez fără stricăciuni!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poţi, dar eu cred că tu deja ţi-ai făcut unul până acum. :)

      Ștergere
  6. Creuzetul din peniţe
    A topit frunze şi viţe,
    Şi din ele, dor topit,
    Versuri noi s-au zămislit...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Se impune o modificare:

      Creuzetul din peniţe
      A-nghiţit frunze şi viţe,
      Şi din ele, dor topit,
      Versuri noi s-au zămislit...

      Ștergere
    2. Frunze, viţe de rugină
      s-au cerut mereu pictate
      cu penelul, vopsea fină,
      sau cu vorbe descântate.

      Ștergere
  7. Răspunsuri
    1. Am învăţat puţin şi de la frunze.
      Mulţumesc! :)

      Ștergere