duminică, 1 decembrie 2013

Decembrie, luni

Decembrie, luni, am să plec înspre sud
întârziată de-un gând dureros şi absurd
că iarna mi-ar fi mai cuminte o dată,
că gerul s-ar duce alte căi să străbată.

Decembrie, luni, am să fug dinspre toamnă
în vara cea coaptă în miez dulce de poamă,
am să merg pe cărare de vis de zi lungă
ca viscolul aspru să nu mă ajungă.

Decembrie, luni, a venit prea devreme...
Aripi de cocori au uitat să mă cheme
în zborul lor strâns, aliniat cu rigoare
de pala de aer ce le poartă spre soare.

Decembrie, luni, e întâmplarea risipă
ce mă prinde mereu rătăcită-ntr-o clipă
când încă dansez în focul culorii
şi nu mă îmbie de plecare cocorii.

Decembrie, luni, aş dori să nu fie
pe-aici, prin cuvântul cu neaua pustie
şi, dacă tot vine, eu aş cere-amânare
până m-oi duce mai aproape de soare.

Decembrie, luni, nu mă iartă, nu vrea
să-mi lase din ierburi şi frunzar catifea
aprinsă-n incendii, ci-o vopseşte pe toată
cu brumă şi-omăt alburiu, fără pată.

Decembie, luni, mă doare privirea,
îmi arde zăpada dor pribeag şi simţirea...
De-aceea m-aş duce în ţările calde,
o pasăre tristă care zborului cade.
(2013)

Alte scrieri, cu acelaşi titlu, s-au adunat în clubul psi.

18 comentarii :

  1. Decembrie, luni, e aici, e aproape
    In frig si-n omat vrea sa ne-ngroape
    Nu iarta pe nimeni, dar o sa ne lase
    Speranta luminii in a noastre case.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Speranţa luminii nu ţine de ger,
      ci de credinţă, pentru cine o are.
      În sud e căldură aprinsă de soare,
      iar noi zgribulim pân' târziu, în prier. :)

      Ștergere
  2. Uff, brrr ghetuta de ceara,
    m-asteapta-n camara,
    s-o deschid, s-o aprind,
    in causul din palma s-o tin ...

    Carmen, ne mai incalzim putin ?! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ne încălzim la lumânare,
      dar nu de foc, ci de mirare
      că vorbele grăite blând
      ne ţin de cald, ne scriu pe gând... :)

      Ștergere
  3. Tu vorbesti despre soare si caldura si eu tremur sub patura, ca am deschis geamul si nu am mai vazut nici o aripa de cocor. Toti au plecat...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Închide geamul şi ieşi din casă. Eu am văzut azi dimineaţă un stol de gâşte, frumos aliniate într-un V aproape perfect. Dar n-am reuşit nici eu să mă agăţ de ele. :)

      Ștergere
  4. a plecat culoarea, a plecat sunetul de păsări, au pleceat şi frunzele şi a plecat şi răutatea. De-acum suntem mai buni, mai iertători, mai calmi, mai bucuroşi. Să fie frigul cel care ne face mai calzi pe dinăuntrul sau să fie doar minunea lunii decembrie?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. pe mine minunea lunii decembrie mă face să-mi simt oasele... cu toate pregătirile de sezon şi cu frigul inerent. cât despre bunătate, eu sper că n-am nevoie de o anume lună din an pentru ea... :)

      Ștergere
  5. pentru mine decembrie, luni, de astazi, e insorit si optimist ca o zi de primavara :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mă bucur pentru tine! aşa să-ţi fie toate zilele de iarnă, şi nu numai! :)

      Ștergere
  6. Decembrie, luni m-a găsit fericită
    C-un gând bun trimis spre o "soră" găsită
    Şi -aş vrea să-ţi zâmbească pe-o rază de soare
    Din albul zăpezii, dintr-o dalbă ninsoare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din albul zăpezii am să culeg surâs,
      dar am să stau în casă lângă foc
      şi cât o arde focul nu am să spun nici pâs,
      numai să nu mă mute nimeni într-alt loc! :)

      Ștergere
  7. Decembrie, luni, a trecut
    Cocorii ???
    Au plecat cam demult! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asta spuneam şi eu. Au plecat şi au uitat să mă cheme. Eu m-am trezit în decembrie tot aici... Dar să ştii că ieri am văzut gâşte zburînd către sud. :)
      Îmi pare rău că n-am fost destul de clară în exprimare.

      Ștergere