Tăceri în oglindă

"Ne cheamă sfinţii, ne veghează morţii"
şi lacrimile ce-au rămas neplânse
se-adună pietre în sufletele strânse
ca pumnii şi păstrează iubirile în porţii.

"Ne cheamă sfinţii, ne veghează morţii"
şi ne lăsăm tăcuţi în veghea lor
când în adâncul inimii ne dor
icoanele supuse sentinţei crude-a sorţii.

"Ne cheamă sfinţii, ne veghează morţii"
şi ne-am întoarce drumul spre chemarea lor,
un jind care-şi desface în fire lungi fuior,
de-am şti cum să desferecăm zăvorul porţii.
(2014)

Tăceri oglindite în vers de la psi...